Weekendul care a trecut am avut onoarea sa cunoastem oameni minunati - de felul acela in care simti ca relationezi imediat pentru ca pur si simplu credeti in lucruri comune, oricat de greu sau de usor ar fi ele de realizat. Noi credem intr-o Romanie frumoasa, pe care v-o aratam si voua, prin ochii si experienta prietenilor de la Xplorio. Multumim ca ne-ati insotit in aventura, pe biciclete. Se poate ca dupa 20 de ani sa te sui in sa si sa simti libertatea si bucuria pe care ti-o confera mersul pe bicicleta, nu-i asa?
Mai jos va redam textul scris de Madalina pe Xplorio despre experienta pe bicicleta de la Iasi. Mentionam ca tura a avut in cadrul proiectului "Cicloturismul ca solutie", castigator in cadrul competitiei Idei din Tara lui Andrei. Noi nu mai spunem nimic decat sa aveti curaj si sa va simtiti inspirati de asa o poveste frumoasa. Pe curand!
"Exista calatorii si calatorii.
In unele bifezi obiective, in altele descoperi, in altele simti.
Dupa o calatorie de aproape 2 saptamani in care am strabatut Europa uimindu-ne de puterea omului de a cladi si de a-si transmite valorile istorice de-a lungul generatiilor, am schimbat valiza si am fugit repede spre estul Europei, la Iasi, ca sa vedem ce inseamna pulsul satului moldovenesc si al naturii, parte din el.
Invitatia ne-a fost facuta de Ioana si Cristi, doi tineri ieseni co-fondatori ProBikeAddiction, care ne-au provocat sa testam cu propriile picioare un tur ghidat pe bicicleta in jurul Iasiului. Si au reusit sa faca din imposibil, posibil, asistandu-ne la mersul pe bicicleta reluat de noi dupa mai bine de 20 de ani de pauza si ghidandu-ne, timp de o zi, pe doua dintre traseele realizate de ei.
La ce te poti astepta intr-o calatorie marca ProBikeAddiction
Asa cum va povestisem anterior, proiectul lor ProBikeAddiction este unul indraznet, urmarind promovarea Iasiului si a imprejurimilor sale prin organizarea de ture de cicloturism cu aducerea turistilor prin sate care aparent nu au nimic de oferit. Doar aparent. Caci au creat din aceste plimbari prin peisajele Moldovei o experienta pur si simplu completa care implica miscare in natura, relaxare, socializare si interactiune cu oameni ai locurilor, descoperirea de obiective neasteptate.
La manastirea Dobrovat – care a fost de altfel si punctul nostru de plecare pe biciclete, am aflat printre altele legenda comorilor din localitate. Din pacate n-am fost dotati cu echipamentul vanatorilor de comori… Dar am gasit alte comori, de alta natura!
De pilda, am putut vedea ce inseamna un lacas de inchinare ridicat de satenii din Dobrovat in 1789 ca raspuns la refuzul fetelor manastiresti de a tine predicile in limba romana si nu in greaca sau latina. Lemnul bisericii a fost taiat si cioplit in padure, iar imbinarile barnelor de lemn facute in asa fel incat sa nu fie necesar alt material de constructie ca adaos. Iar povestea e relatata savuros chiar in interiorul bisericutei umile de lemn.
Ajunsi la umbra nucilor din curtea batranului lacas de cult al satului, am baut cel mai grozav must si am mancat cele mai gustoase ‚poale-n brau’ – varianta branzoaicelor noastre din Muntenia, facute de mainile unei doamne din sat.
De altfel, localnicii pregatesc surprize gustoase pentru toti turistii popositi aici in turele lor pe biciclete! Iar senzatia, credeti-ne, este pur si simplu exotica – asa am putut vedea cu ochii nostri ce inseamna tangenta cu oamenii locului si gustarea bucatelor lor.
In drumurile noastre pe ulite am intalnit si pui de moldoveni grozavindu-se cu bicicletele lor greoaie intr-o viteza demna de crossuri, dar si batrani cocosati de ani insa fericiti de lume si dornici sa dea binete… Iar daca si prinzi gustul vorbei, te vei trezi transportat in satul lui Creanga. Caci daca il faci pe moldovean sa-si deschida sufletul si graiul dulce, iti vei lua lectia de spirit moldovenesc ;)
Bicicletele ne-au purtat si prin padurea seculara din jurul Iasiului cu copacii si povestile lor de istorie din timpuri trecute inca de pe vremea lui Stefan cel Mare. I-am admirat si i-am salutat cu drag. Nu mai au mult de trait. Treptat cedeaza locul padurii tinere si luminisurilor unde veverite si caprioare uimite de prezenta noastra dispar din 3 salturi, lasandu-ne pe poteca intr-o pauza de pedalare.
Am trait si senzatia de neredat de a sta cu picioarele pe fundul fostei Mari Sarmatice, de a-i pipai cu mana peretii grotelor, plini de urme de viata marina, si de a ne imagina cate lucruri fantastice se pot face in acea zona cu potential turistic colosal, pe dealurile de deasupra Iasiului.
Deocamdata localnicii rezerva zona pentru weekenduri cu gratar si confunda superbele grote tapetate cu scoici marine, cu gropi pentru deseuri. Din fericire insa, odata cu cresterea numarului de ciclisti si turisti popositi in zona, situatia face sa se ridice sprancenele a mirare si sa creasca inima de mandria frumosului din zona. Caci acolo unde apar nebuni destelenind lucruri imposibile, apare speranta si rostul…
Spre finalul aventurii noastre am ajuns si in Poiana Statuilor, unde ne-am amuzat cu talentele artistice ale sculptorilor veniti in tabere pentru a-si antrena imaginatia; tot aici am si putut poposi pentru picnicul cu sandwichuri facute cu inima de Alice aterizata in Tara Bucatelor. La final ne-am bucurat si de suveniruri dulci muncite titanic cu manutele ei… Pentru cine vrea sa i le guste, s-o intrebe.
Iata si o dovada abia prinsa cu aparatul, fix inaintea interventiei noastre:
Ce am invatat din aventura ProBikeAddiction?"
Asta va lasam sa descoperiti chiar pe blogul de calatorii si turism Xplorio. Textul si fotografiile apartin in exclusivitate Xplorio, adica unor oameni deosebiti pe care i-am cunoscut intr-un wekend de toamna la Iasi. Va asteptam cu drag si pentru alte aventuri pe bicicleta!
Albumele foto ale expeditiei pot fi vizualizate aici (ProBikeAddiction) si aici (Xplorio).
